Dyslipidemic diseases: causes, facts, recommendations. Boli dislipidemice: cauze, realitate, recomandari.

7:10:00 PM Alina Mihaela 0 Comments

Spuneam in urma cu o luna ca doresc sa incep o serie de articole despre boli precum diabetul, dislipidemiile (LDL, HDL colesterolul... ), hiperuricemii, grasime si obezitate, deoarece, sunt extrem de importante si, deoarece, din pacate, sunt prezente peste masura in vietile oamenilor. Asadar astazi vom initia insiruirea de articole, care se succeda potrivit cerintelor voastre sau aleator, cu Dislipidemiile.

Ce sunt dislipidemiile? 

Sunt o afectiune caracterizata prin alterarea metabolismului grasimilor evidentiata prin modificarea valorilor colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor. Avind atat cauze genetice cat si dobindite (stil de viata inadecvat, afectiuni ce predispun la dislipidemii) si fiind un important factor de risc pentru boala cardiovasculara. 

Insa dislipidemiile pot fi prevenite, se diagnosticheaza prin metodele de screening existente, iar tratamentul este individualizat si presupune: terapie nutritionala, activitate fizica si tratament medicamentos daca este cazul. Prin urmare, respectarea unei alimentatii sanatoase, efectuarea de exercitiu fizic si obtinerea si mentinerea unei greutati ideale, sunt imperios necesare.

Cauze?

Toate acestea au aceeasi cauza: o alimentatie nesanatoasa, un stil de viata caracterizat printr-un exces al factorilor ce declanseaza boala si o deficienta a factorilor ce promoveaza starea de sanatate. De fapt, acestea au multe in comun cu alte boli ale abundentei, in special atunci cand vine vorba de nutritie.

Realitate.

Nu exista o alimentatie speciala pentru cancer si alta, la fel de speciala, pentru bolile de inima. Dovezile adunate la ora actuala de la cercetatori din intreaga lume arata ca aceeasi alimentatie care este buna pentru prevenirea cancerului este buna si pentru prevenirea bolilor de inima, a obezitatii, a diabetului, bolii Alzheimer, disfunctiei cognitive, osteoporozei si a altor boli.

De aceasta alimentatie poate beneficia oricine, indiferent care ii sunt genele 
sau predispozitiile personale.

Cel mai important studiu care s-a facut vreodata. Studiul Framingham.

Oamenii de stiinta stiau ca placile de grasimi care se formeaza de-a lungul arterelor inimilor bolnave sunt alcatuite din colesterol, fosfolipide si acizi grasi, dar nu stiau de ce se formeaza aceste leziuni, in ce fel se dezvolta ele si de ce conduc la producerea atacului de cord. In cautarea de raspunsuri, Institutul National pentru Studierea Inimii a decis sa investigheze.

Si astfel, in orasul Framingham din statul Massachusetts, s-a aflat mai multe despre bolile de inima. Urmarind cine s-a imbolnavit de inima si cine nu, si comparand datele medicale, cercetatorii care au efectuat Studiul Framingham asupra Inimii au dezvoltat conceptul factorilor de risc cum sunt: colesterolul, tensiunea arteriala, activitatea fizica, fumatul si obezitatea.

Datorita Studiului Framingham, la ora actuala se stie ca acestia sunt principalii factori care joaca un rol de baza in producerea bolii cardiace. Cea mai importanta descoperire a Studiului ramane insa, indiscutabil, cea referitoare la colesterolul din sange. Cercetatorii au demonstrat in mod convingator ca exista o corelatie stransa intre un nivel mai mare de colesterol si boala cardiaca.

Ei au observat ca la oamenii cu un nivel al colesterolului peste 244 mg/dl, 
incidenta bolii coronariene este de trei ori mai mare fata de cei 
cu colesterolul sub 210 mg/dl.

Studiul a demonstrat de asemenea ca hipertensiunea arteriala constituie un alt factor de risc important pentru bolile inimii. 
Aproape toti oamenii stiu la ora actuala ca pot face ceva pentru a preveni atacul de cord si toata lumea cunoaste termeni medicali precum: colesterol sau tensiune arteriala. Iar marele merit, in acest sens, le apartine in mare masura cercetatorilor si subiectilor care au participat la Studiul Framingham asupra Inimii.

Conexiuni ale medicilor

* consumul de grasimi si colesterol in exces conduce la ateroscleroza (intarirea arterelor si formarea de placi);
* colesterolul din alimente conduce la cresterea colesterolului din sange;
* un colesterol mare poate prezice si /sau produce o boala de inima.

Aceasta intelegere noua a transformat alimentatia, insa, discutiile referitoare la dieta erau limitate doar asupra grasimilor si colesterolului. Astfel ca, aceste doua componente izolate ale alimentelor, au devenit peste noapte un fel de sperietoare pentru public. Totusi, la ora actuala se stie ca atentia acordata exclusiv grasimilor si colesterolului a reprezentat o greseala.

De fapt, grasimile si colesterolul nu constituie decat niste indicatori ai consumului de alimente de origine animala. 

De pilda, studiul doctorului Morrison sugereaza ca, cu cat se consuma mai multe proteine de origine animala, cu atat este mai mare incidenta bolilor de inima. In plus, zeci de studii experimentale arata ca hranirea cobailor cu proteina de origine animala (cazeina) creste foarte mult nivelul colesterolului din sange, in timp ce proteinele de origine vegetala scad in mod dramatic nivelul colesterolului.

Studiile pe oameni nu numai ca reflecta intocmai aceste descoperiri, dar arata si faptul ca alimentatia bazata pe proteina de origine vegetala are o putere mai mare de a reduce nivelul de colesterol decat reducerea consumului de grasimi sau de colesterol din alimentatie. Cu toate acestea, din pacate, proteinele de origine animala au ramas cumva in umbra, in timp ce grasimile saturate si colesterolul au devenit principala tinta a criticilor.

Aceste trei substante nutritive (grasimi, proteine animale si colesterol) caracterizeaza 
alimentele de origine animala in general.  

In consecinta, precum spunea profesoara mea - medic specialist diabet (incerc sa parafrazez), „daca mananci cartofi prajiti, da, nu ai colesterol, dar, fara indoiala, il induci”. Cum adica? Iata cateva recomandari (enumerarea este realizata in ordinea importantei):

Pentru scaderea Colesterolului Total si LDLc 
* Scaderea acizilor grasi saturati (reducerea consumului de grasimi saturate - preponderent de origine animala)
* Scaderea acizilor grasi trans (margarina, ulei prajit, produse de patiserie, dulciuri etc.)
* Cresterea consumului de fitosteroli (germeni de grau, ulei de susan, arahide, migdale, varza cruda, castraveti, grapefruit etc.)
* Cresterea fibrelor alimentare (mai multe despre fibre si sursa lor gasiti aici)
* Scaderea colesterolului
* Scaderea greutatii corporale
* Cresterea activitatii fizice
* Cresterea consmului de proteine din soia

Pentru cresterea HDLc (colesterolul bun) 
* Scaderea acizilor grasi trans (margarina, ulei prajit, produse de patiserie, dulciuri etc.)
* Cresterea activitatii fizice
* Scaderea greutatii corporale
* Scaderea glucidelor si inlocuirea lor cu lipide nesaturate
* Consum moderat de alcool
* Sistarea fumatului

Pentru scaderea Trigliceridelor
* Scaderea greutatii corporale
* Sistarea consmului de alcool
* Scaderea mono- si dizaharidelor (sucroza sau zaharoza - adica, zaharul de consum)
* Scaderea glucidelor totale
* Cresterea activitatii fizice
* Suplimentarea acizilor grasi omega 3 (peste, seminte chia, seminte de in, seminte de canepa)
* Inlocuirea lipidelor saturate cu cele nesaturate

Pe scurt, ca recomandare generala cand vine vorba de sanatate, dar si ca recomandare pentru dislipidemici, e important sa tinem cont de urmatoarele aspecte:

1. Mentinerea greutatii ideale
2. Efectuarea de exercitii fizice: minim 30 de minute/zi
3. Consum de fructe, legume, oleaginoase, produse din cereale integrale, peste
4. Limitarea consumului de glucide simple (mono- si dizaharide), in special din bauturile racoritoare
5. Consumul de sare mai mic de 5 g/zi (< 5g/zi)
6. Consumul de alcool: < 20 g/zi la barbati
                                       < 10 g/zi la femei
7. Sistarea fumatului
8. Acizi grasi saturati < 7% pe zi
    Acizi grasi trans < 1% pe zi
9. Colesterol < 300 (200) mg/zi
10. Fitosteroli 1-2 g/zi

In speranta ca v-am mentinut curiozitatea pana la sfarsit si ca veti lua aminte, va astept la urmatoarea intalnire despre una din bolile mentionate initial, cu mentiunea ca astept cu drag intrebari, sugestii, istorisiri. Numai bine!



Sursa acestui articol:
http://www.cdt-babes.ro/articole/dislipidemie.php
Dr. T. C. Campbell, T. M. Campbell II (2012), Studiul China. Cel mai complet studiu despre nutriție realizat vreodată, cu implicații extraordinare asupra dietei, pierderii în greutate și sănătății pe termen lung, Brașov, Editura ADEVĂR DIVIN
- Curs Nutritia in Patologie, Facultatea de Medicina "Victor Babes" Timisoara

0 commenti:

Leave a thought, a reflection or a wish: