A poem & a special treat. O poezie si un festin special

2:52:00 AM Alina Mihaela 0 Comments



Astazi avem un festin/ospat special, fiindca, pe data de 24 februarie, in Romania, se consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii. O sarbatoare, poate, nu atat de celebrata precum Ziua indragostitilor la americani, insa, temeinic datatoare de istorie si traditie. Iata cateva obiceiuri:

„Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an.”
 „Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an.” (Sursa)
Cred ca tuturor ne plac povestile; am fost obisnuiti cu ele inca de mici. Am fost absorbiti, de-a lungul evolutiei noastre, de legende, basme, romane, nuvele si, bineinteles, de o multime de poezii. E o modalitate simpatica de a interpreta viata si momentele ei, de a insusi sfaturi si cunostinte. Asa cred ca sunt si traditiile - o forma subtila de a transmite putina vraja. Exprima acestea (traditiile) o posibilitate de adevar? Ramane doar sa verificam.

Si, pentru ca, pledam in favoarea povestirilor si invataturilor, doresc sa reproduc o poezie scrisa de Valerie Cox - Hotul de biscuiti (The cookie thief). De mentionat ca, poezia in varianta originala (in engleza) e mult mai frumoasa.  

O femeie astepta intr-un aeroport
Cu cateva ore inaintea zborului sau
Ea pandea dupa o carte in magazinul aeroportului
A cumparat o pungă de biscuiti si a gasit un loc de ocupat
Ea a fost prinsa in cartea sa, dar s-a intamplat sa observe
Ca barbatul de langa ea pe cat ar putea fi de indraznet
A luat un biscuite sau doi din punga dintre ei
A incercat sa ignore, pentru a evita o scena
Ea mesteca biscuitii in continuare si privea ceasul
In timp ce acest hot curajos de biscuiti ii diminua punga
Ea a fost tot mai iritata pe masura ce minutele treceau
Gandindu-se „Daca nu as fi fost atat de amabila, i-as fi invinetit ochiul”
Cu fiecare biscuite apucat de ea, lua si el unul la fel 
Si atunci, cand doar unul a ramas, ea se intreba oare el ce ar face
Cu un zambet pe fata ei si un ras nervos
El a luat ultimul biscuite si l-a rupt in jumatate
A oferit jumatatea sa in timp ce manca din cealalta jumatate
Ea a smuls de la el si s-a gandit „Oh frate,
Tipul asta are tupeu si este, de asemenea, nepoliticos
De ce nu a aratat nici macar putina recunostinta?”
Ea nu a stiut sa fii fost vreodata atat de jecmanita
Dar rasufla usurata cand zborul ei a fost anuntat
Ea si-a adunat lucrurile si s-a indreptat spre poarta
Refuzand sa se uite inapoi la hotul ingrat
Ea s-a urcat in avion si s-a asezat pe scaunul ei
Apoi si-a cautat cartea care a fost aproape gata
Si cautand in geanta sa a descoperit cu uimire si surprindere
In fata ochilor sai, punga sa de biscuiti
"Daca ai mei sunt aici", a murmurat cu disperare
"Atunci, ceilalti erau ai lui si a incercat sa-i imparta"
"Prea tarziu pentru a-mi cere scuze", si-a dat seama cu durere 
Ca ea a fost cea nepoliticoasa, ingrata, ea a fost hotul.

Presupun, asa cum spunea dr. Wayne Dyer, ca toti suntem „hoti de biscuiti” in unele capacitati sau circumstante ale vietii noastre. Si, cumva, trebuie sa protejam cu tarie ceea ce stim ca fiind realitate - lumea noastra interna - fara a fi deschisi la alte posibilitati. Insa, ar fi de preferat, ca inainte de a judeca si, mai ales, eticheta pe cei din jurul nostru, sa observam cu atentie ce este in afara si, desigur, ce este inauntru - in sinele nostru.

Sa actionam precum o mama - sa oferim iubire fara a astepta nimic in schimb, sa daruim fara 
a astepta recompense sau multumiri. Si, in mod particular, sa nu regretam 
nimic din ceea ce am oferit.


Acestea fiind zise, haideti sa vedem ce ne prezinta desertul de anul acesta (cel de anul trecut il puteti vizualiza aici).

INGREDIENTE
pentru baza:
- 1/2 cana migdale
- 2 lingurite miere

pentru crema:
- 1 banana inghetata (taiata bucatele)
- vanilie
- capsuni pentru ornat (sau orice fructe aveti)

INSTRUCTIUNI:
Adaugati migdalele si mierea in robotul de bucatarie si mixati pana cand veti obtine un „aluat” lipicios. 
Asezati aluatul, apasand cu degetele, in forma dorita si puneti la congelator pentru cateva minute.
Adaugati banana (in prealabil inghetata) si putina vanilie in blender si mixati pana cand veti obtine o crema moale. Opriti si indepartati ce ramane pe peretele blenderului de cate ori e necesar.
Turnati crema peste aluatul anterior realizat si puneti la frigider.
Cand sunteti gata de servire ornati cu capsuni.

* Reteta inspirata de Chris


English recipe

0 commenti:

Leave a thought, a reflection or a wish: